Wednesday 22 April 2020

SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE

Rugăciune la mormântul Purtătorului de biruință


Ajuns la Lida (Lodd), îţi trebuie ceva timp pentru a putea desluşi această adevărată punte spirituală dintre creştini şi musulmani. Petrecusem deja câteva zile şi nopţi de rugăciune în locuri cu o încărcătură specifică Ţării Sfinte, motiv pentru care, impactul cu această mică localitate din imediata apropiere a aeroportului Ben Gurion, a fost pe măsura trăirilor de până atunci. Aveam în față un lăcaş care emoționează orice creştin: Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“. De la intrarea destul de atipică pentru bisericile creștine, până la frescele bizantine, de o frumusețe aparte, totul îți creează o stare de prezență, rar întâlnită. Punctul culminant însă, al acestui lăcaș ortodox, este fără tăgadă mormântul Sfântului Gheorghe, aflat în grota bazilicii. Momentele de meditație la mormântul sfântului sunt unice, iar duhul acestuia te înalță întru aleasă trăire spirituală.

Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Lida – Țara Sfântă

Considerat dintotdeauna ”patria” – după mamă – a Sfântului Gheorghe, Lida este adesea picătura de har cu care sunt întâmpinați creștinii de pretutindeni. Sărăcăcios și plin de semne de întrebare, acest orășel de lângă Tel Aviv, este pentru creștini un impresionant popas de închinare și asta pentru că în colțul acela de lume s-a născut şi a fost înmormântat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Aşezământul aparţine mănăstirii ortodoxe greceşti construite aici peste ruinele vechii bazilici creştine. Actuala biserică este închinată şi Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, dar şi Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Urmând tradiţia vechilor biserici creştine care se ridicau pe mormintele martirilor, şi aici, pe locul martiriului Sfântului Gheorghe a fost construită o biserică. Ridicând privirea spre basorelieful de deasupra uşii de la intrare, îl vezi, ca pretutindeni în icoanele ortodoxe, pe Sfântul Gheorghe, omorând balaurul. Încă din pronaos şi până la Sfântul Altar, frescele pictate într-un registru cromatic foarte viu, coboară lumină peste credincioşii veniţi să se închine aici. Cromatica bine echilibrată a picturii este întregită de imense policandre poleite cu aur, lucrate într-un fascinant filigran, a cărui vechime este evidentă. În partea dreaptă a altarului, în imediata apropiere a treptelor care coboară în capela subterană, se află lanţurile cu care a fost legat sfântul, înainte de a fi omorât. Credincioșii sărută cu emoție lanțul torturii sfântului și îl ating de locurile bolnave ale trupului, cu nădejdea tămăduirii. Punctul culminant însă, al popasului în acest sfânt  lăcaș ortodox, este fără tăgadă mormântul Sfântului Gheorghe, aflat în grota bazilicii. Sarcofagul de piatră, restaurat în vremea patriarhului Chiril, este de o impresionantă frumuseţe, oferind privirii monumentalitatea unei adevărate opere de artă. Nimic nu este mai minunat decât să rămâi singur, tu şi sfântul care mijloceşte strigătul profund al fiinţei tale către Dumnezeu, şi să simţi prezenţa harului care coboară peste lacrimile rugăciunii. Acolo, în grota Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cu fruntea pe lespedea rece a mormântului său, am simţit o nebănuită putere de mulţumire şi iertare, putere pe care în nemărginita lui dragoste mi-a dăruit-o Purtătorul de biruinţă.


„Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci folositor, neputincioşilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!“.

Mariana Borloveanu

Monday 13 April 2020

SĂPTĂMÂNA PATIMILOR


Săptămâna Mare

Autor: Mariana Borloveanu

Toată perioada Postului Mare are pentru creștini o deosebită însemnătate, dar trăirile din Săptămâna Patimilor ne învăluie în cernite clipe de aducere aminte. Momente unice au menirea de a actualiza credincioşilor, în chipul cel mai viu şi emoţionant, clipele esențiale ale vieții și morții Mântuitorului Iisus Hristos. Toată lumea se uneşte în rugăciune, iar fiecare zi a Săptămânii Mari își are semnificația ei.


Lunea Mare este ziua în care încep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. 

Marțea Mare este ziua în care ne pregătim pentru intrarea în cămara Mântuitorului.

 

Miercurea Mare este ziua în care se face pomenire despre femeia cea păcătoasă, care a dobândit iertarea păcatelor, după ce L-a uns cu mir pe Mântuitorul.

 

Joia Mare este marcată de patru momente de mare însemnătate: Spălarea picioarelor, Cina cea de taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani, Vânzarea și prinderea Domnului.



Vinerea Patimilor este ziua pomenirii înfricoșătoarelor Patimi pe care Iisus Hristos le-a primit pentru noi, răscumpărând omenirea din robia păcatului. 


În Vinerea Mare, nu se săvârșește Sfânta Liturghie, iar seara se săvârșește Denia Prohodului Domnului și se scoate Sfântul Epitaf. 


Sâmbăta Mare vine cu o atmosferă înălțătoare. Această zi încheie Săptămâna Patimilor, fiind o zi a rugăciunii și a minunatei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos.